Glasurile bisericeşti

    În muzica bisericească psaltică, prin glas sau eh nu înţelegem glasul sau vocea omenească, ci un anumit fel de cântare legată de o anumită scară. Biserica ortodoxă de răsărit întrebuinţează în cultul ei opt glasuri rânduite a se cânta după anumite reguli de către Sf. Ioan Damaschin, încă din veacul al VIII-lea, dar a căror origine melodică datează cu mult timp înainte, avându-şi rădăcinile în muzica vechilor popoare din Grecia şi Asia Mică, adică din părţile care au fost şi leagănul creştinismului.
    Modul sau glasul (ehul) presupune un ansamblu de formule şi structuri melodice cu o configuraţie artistică specifică şi o funcţionalitate distinctă de muzica occidentală.
    Fiecărui glas îi corespunde o scară modală ce reprezintă relaţiile structurale ale glasului prin dispunerea sunetelor sale componente în ordinea înălţimii.
    În zona bizantină, în numirea glasurilor bisericeşti s-au impus două terminologii: una greacă care denumeşte cu termenul de ehuri şi una slavă care denumeşte cu glasuri; astfel în variantă grecească nu putem spune decât ehul 1, 2, 3, 4 şi ehul 1 plagal, 2 plagal, 3 plagal, 4 plagal, iar în terminologia slavonă putem spune glasul 1,2,3,4,5,6,7, 8.

Cei vechi - ţinând seama de originea cântărilor - împărţeau glasurile bisericeşti în glasuri autentice sau primitive şi în plagale (derivate sau lăturaşe). Autentice erau socotite glasurile I, II, III şi IV. Ţinând seama de locul lor de origine, ele luau următoarele denumiri:
Glasul I - dorian    Glasul II - lidian    Glasul III - frigian    Glasul IV - milesian sau mixolidian
 Plagale erau socotite glasurile V, VI, VII şi VIII, derivate din cele patru autentice, de mai sus, primind următoarele denumiri:
Glasul V - hipodorian Glasul VI - hipolidian Glasul VII - hipofrigian Glasul VIII - hipomilesian sau hipomixolidian
Fomulele glasurilor bisericesti

    Inainte de a începe cântarea unei bucăţi muzică psaltică, cântăreţul bisericesc obişnuieşte a stabili impresia(tonalitatea) glasului acelei bucăţi, printr-o formulă melodică compusă din câteva note caracteristice, care dau impresia glasului respectiv. Aceste formule sunt prezentate la studierea fiecărui glas în parte. Formulele melodice (Formulele glasurilor ) pot fii însoţite şi de cuvinte memotehnice (amintitoare), astfel: glas 1 = ananes, glas II = neanes, glas III = nana,glas IV = aghia sau leghetos,
glas V = aneanes,  glas VI = neheanes , glas VII = aanes , glas VIII = neaghie sau ne
 Ascultă


Muzica psaltica - Gramatica muzicii psaltice - Lecţii interactive cu exemple