Colinde - Cântece de stea din Mehedinţi - Corul Kinonia al Episcopiei Severinului şi Strehaiei

Corul Kinonia al Episcopiei Severinului şi Strehaiei

Colinde - Cântece de stea din Mehedinţi

cd audio

Corul Kinonia



Preţ 14 Lei
Comanda se poate face:

Telefonic: 0788.258.894; 0740.590.312; 0252.333048


CD-ul se poate cumpara de la majoritatea manastirilor si bisericilor ortodoxe din Mehedinti.
Înregistrare sunet şi procesare: Paul Simon Esperando




Colinde



Cu multă bucurie binecuvântăm apariţia acestui buchet de Cântece de stea, relizat de membrii Corului Kinonia al Episcopiei Severinului şi Strehaiei. Drumul pe care au pornit membrii Corului Kinonia conduşi de Părintele Arhid. Adrian Maziliţa este unul anevoios, însă, în contextul actual, demersul lor - acela de culegere, arhivare şi punere în lumină prin publicaţii şi înregistrări a valorosului fond de folclor muzical existent încă, în satele din Mehedinţi, este absolut necesar. Formaţi sub îndrumarea Părintelui Arhid. prof. dr. Sebastian Barbu-Bucur şi a distinşilor profesori de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, suntem încredinţaţi că aceşti tineri slujitori ai Sfântului Altar îşi vor aduce contribuţia la cercetarea şi valorificare muzicii de tradiţie bizantină şi a folclorului muzical din acestă parte de ţară.
Remarcăm frumuseţea textelor şi a melodiilor acestor cântece de stea de pe plaiurile noastre natale, cântece trecute prin filtrul sufletesc al atâtor generaţii de oameni apropiaţi Bisericii.
Audiţia acestui Compact Disc ne întăreşte încă o dată convingerea că folclorul mehedinţean, colindele şi cântecele de stea sunt, mai ales în această perioadă a Crăciunului, exponentul comunităţii şi al comuniunii.

Cântecele de stea înregistrate pe acest Compact Disc sunt culese din satul Păuneşti, comuna Godeanu, judeţul Mehedinţi.
Localizat în subzona etnofolclorică numită Plaiul Cloşani, la o distanţă de numai 35 de km de Drobeta Turnu-Severin, satul Păuneşti mai are, încă, oameni care cunosc integral repertoriul cântecelor de stea de odinioară. Aici m-am deplasat în iarna anului 2010, însoţindu-l într-o vizită pastorală pe Preasfinţitul Părinte Nicodim Episcopul Severinului şi Strehaiei, fiu al acestor plaiuri, un ierarh care poartă şi grija păstrării şi valorificării folclorului autentic mehedinţean. La Păuneşti l-am întâlnit pe nea Ion Săvescu (n. 21 mai 1929), care la cei 81 de ani ne-a încântat cu vocea sa pătrunzătoare interpretând cele douăsprezece stele şi Prorocirea. Ne-a povestit cum, odinioară, mergeau câte patru tineri din casă în casă în seara de Ajun a Crăciunului. De cele mai multe ori cântau antifonic. Primele trei stele aveau o ordine clară: STEAUA SPRE RASARIT, STEAUA SUS RASARE… şi SARA GE-ASTĂ SARĂ, urmau cele alese de ei, apoi cele comandate de gazdă, iar la final Prorocirea.
Astăzi, în ceea ce priveşte textele cântecelor de stea, nu mai încape nici o îndoială că cele mai multe şi-au luat fiinţa în tinda bisericii fiind compuse de preoţi, călugări şi cântăreţi bisericeşti rămaşi necunoscuţi. Textele cântecelor de stea interpretate în satele din Mehedinţi sunt în general, cele publicate de Anton Pann în perioada 1822-1848. Doar la câteva dintre acestea diferă textul.
Am întâlnit un singur cântec de stea care diferă de varianta lui Anton Pann de la 1848, dar şi de varianta publicată de Ieromonahul Dometie Ionescu la 1909, toate variantele sunt versificate. Este vorba despre cântecul O, PREAFRUMOASĂ PUSTIE – varianta de la Păuneşti reprezintă, într-adevăr expresia de geniu a ţăranului român care a lăsat varianta clasică, şi cu ajutorul versurilor populare a izbutit să schimbe fizionomia Cântecului pustiei inspirat din Cântarea Sfântului Ioasaf împăratul Indiei, transformându-l în cântec eshatologic despre moarte, inspirat chiar din ritualul înmormântării:
Stropiţâ-mi faţa cu vin
Că pe la voi nu mai vin
Gin scaun mândru frumos
Ma coboară gin pat jos
Şi m-aştern sub iarba verge
Unge nimeni nu ma vede
Când vegeţi mormântul meu
Toţi juraţi că nu-i al meu.

Pentru cele douăsprezece “stelele” de la Păuneşti întâlnim taxonomia clasică realizată de specialiştii în etnologie în ceea ce priveşte subiectele pe care le tratează acestea:
O atenţie deosebită ne-a atras această categorie a cântecelor numite eshatologice, despre moarte, iad şi rai. Este o categorie care are rădăcini adânci în conştiinţa ţăranului mehedinţean din plaiul Cloşani. Aceasta se explică şi prin existenţa îm Mehedinţi a formelor folclorice unicat: zorile şi hora de pomană. Marea trecere l-a fascinat într-atât pe ţăranul român, fie el cult sau simplu, încât a creat aceste nestemate, exprimând în vers şi melodie preocuparea pentru viaţa de apoi: O, PREAFRUMOASĂ PUSTIE (inspirat chiar din ritualul înmormântării), ACUM CEASUL MI-A SOSIT (imaginea trecerii sufletului în viaţa de apoi, versuri inspirate din frescele cu judecata de apoi zugrăvite în tinda bisericii), sau O, AMAR ŞI-O GREA DURERE (exprimă momentul trecerii când sufletul se roagă să nu fie uitat de cei apropiaţi şi să fie pomenit ca să ajungă la lumină).
În ceea ce priveşte melodica “stelelor” de la Păuneşti, observăm o legătură extraordinară, prin repetarea liniei melodice la patru dintre aceste cântece de stea. Le putem numi cântece îngemănate. Avem, astfel, opt cântece de stea cu patru melodii diferite:
STEAUA SUS RĂSARE
SEARA DE-ASTĂ SEARĂ
TREI CRAI
ASTĂZI CEL PREĂLAUDAT
IN ORAŞUL VITLEEM
ACUM CEASUL MI-A SOSIT
LA NUNTA CE S-A-NTAMPLAT
VENIŢI TOŢI CEI DIN ADAM

Părintele Arhidiacon Adrian Maziliţa

www.sinaxar.ro



Valid XHTML 1.0 Transitional

Valid CSS!